Renașterea și Reforma


115 downloads 4K Views 4MB Size

Recommend Stories

Empty story

Idea Transcript


ECRIITORII ROMANI CONTEMPOR ANI 4NDREI OTETEA

RENASTEREA

SI REFORMA

www.digibuc.ro ITERATURA $1 ARTA

#UNDATIA- REGALA PENTRU

RENASTEREA SI REFORMA

www.digibuc.ro

S'Ail TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE HARTIE VIDALON, DOUAZECI

SASE DE EXEMPLARE NEPUSE IN COMERT, NUMEROTATE DELA 1-26

www.digibuc.ro

ANDREI QTETEA Profegor la Universitatea din la0

PENASTEPEA

SI PEFORMA

BUCURB$TI FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA 39, Bulevardul Lascar Catargl, 39

1941

www.digibuc.ro

I ARTA

DOMNULUI

ALEXANDR11 LA PEDAT11

MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE PROFESOR LA UNIVERS1TATEA DIN CLUJ

www.digibuc.ro

PREFATI Lucrarea de fat d e rezultatul unor studii indelungate asupra RenaVerii italiene, incepute la Paris cu o tezd de doctorat asupra istoricului florentin Francesco Guicciardini, apdrutif in 1926, si continuate prin cursuri universitare §'i articole de reviste asupra Reformei, asupra formeirii Statelor nationale, asupra descoperirilor geografice §'i asupra inceputurilor capitalismului modern. Dela 1921 Incoace, autorul a avut prilejul set facet cercetilri in Italia aproape din doi in doi ani §1 sei ia contact direct cu monumentele literare si artistice ale Renasterii. Descrierea operelor de artei, analizate in acest volum, s'a fcicut dupei original. Experienta personald, verificatd si completatei cu ceea ce s'a scris mai de seamd asupra subiectului, explicit incercarea temerard a autorului de a da o noud interpretare despre epoca RenaVerii. Autorul ar mai putea invoca o justificare, de ordin particular romiinesc. Cu exceptia clitorva specialisti, publicul nostru a reimas, in ceea ce privege originea si caracterul Renagerii, la conceptia

lui Pierre Bayle, care, in Dictionnaire historique et critique, explica Renagerea prin influenta savanfilor greci, refugiali in Italia dupei aderea Constantinopolului. Cd un fenomen de importanta si amplitudinea Renageril nu putea fi rezultatul unui simplu accident, cd deja Voltaire a cdutat originea RenaVerii in bogeifia si libertatea Republicelor italiene, cei istoricii civilizatiei medievale

www.digibuc.ro

8

RENA$TEREA $1 REFORMA

au ardtat cd studiul antichitätii clasice n'a fost niciodatei intrerupt in cursul evului mediu ,fi cd la Universitatea din Florenta profesori

greci predau greaca incd din 1397, niciuna din aceste consideratii n'a putut clinti convingerea cd reinvierea antichitdtii clasice a fost cauza originard ci continutul esential al Renasterii. Problema Renasterii a format in apus, mai ales in Germania, obiectul unor discutii aprofundate, al cdror rezultat Il vom da In primul capitol al acestui studiu. Dacd discutiile n'au adus incd o solutie definitivd dar cine poate vorbi in istorie de solutii definitive? au ardtat cel putin cd factorii determinanti ai Renaterii ai Reformei sunt multipli i complecsi. Curente general europene, vechi de mai multe secole, cum au fost formarea statelor nationale in sdnul Imperiului medieval, desvoltarea rationalismului in filosofia scolasticd, descoperirea naturii si a omului In artele plastice, mai ales in sculptura goticd, progresul spiritului laic in literatura « vulgard », s'au combinat in secolul al XV-lea cu fortele proaspete, iesite din mijlocul burgheziei, pentru a produce o noud civilizatie, civilizatia modernd. Burckhardt a vdzut esenta acestei civilizatii In triumful individualismului, care si-a gäsit expresia cea mai desdvdrsitd in literaturd si artd. El a urmdrit manifestdrile acestui individualism in toate domeniile, in vieata publicd i privatd, In artd ci literaturd, in domeniul religiei si al moralei. Pretutindeni a descoperit ace-

leasi caractere: incredere In fortele sale, indiferentd in materie de morald, sete nepotolitd de pldcere, vointd de dominare ci indi-

ferentd totald fatd de mijloacele care duc la scopul, invariabil acelasi: afirmarea propriei sale personalitdti. Consecinta acestei conceptii a fost cd adeptii lui Burckhardt au considerat orke manifestare de constiintd personald, de iubire de vieatd i indiferentd religioasd sau morald ca semn prevestitor al Renasterii. &Ind pe

www.digibuc.ro

PREFATÂ

9

rand, Frederic al II-lea, Dante, Francisc dela Assisi, poetii vagabonzi din evul mediu ci sculptorii gotici au fost considerati ca precursori ai Renasterii. In chipul acesta, limitele Renasterii au fost impinse necontenit, incat intreg evul mediu a devenit un fel de Prerenastere. Acelasi lucru s'a intamplat ceind a fost vorba sit se determine continutul Renasterii. Renasterea a fost definitii: iubire de vieatd, cultul antichiteitii, spirit anti-crestin. Aceste elemente se inteilnesc, in adeveir, In timpul Renasterii, dar se pune Intrebarea dacd ele sunt noui sau o simpld mostenire medievald ,s1 ce rol au jucat in pregatirea lumii moderne ? Vieata din secolul al XV-lea era mai veseld decat in secolul al XIV-led? Faptul nu e sigur. Un savant olandez, Iluizinga, a ardtat cd sfeirsitul evului mediu a fost umbrit de melancolie si de tristete. Imaginea mortii din frescele cimitirelor aruncd o umbra intunecatd asupra peisagiilor vesele din Flandra si Toscana. « Dansul macabru» e o temd favoritei a poeziei si a picturii din secolul al XV-lea. Nici cultul antichitiitii nu poate fi considerat ca un semn distinctiv al Renasterii. Aristotel si Platon au fost venerati in evul mediu ca ci Pdrintii bisericesti; Virgiliu, Statius si Seneca au fost proclamati crestini, iar Socrate i Pitagora au fost izbdviti de fericitul leronim si de Dante. Nu cultul, al cdror obiect au fost autorii clasici in secolul al XV-lea, e un fenomen nou, ci spiritul In care au fost studiati. Studiul antichitätii In evul mediu a fost un mijloc de a

dovedi credinta pe cale rationald si de a combate erezia. Pentru umanisti, studiul antichiteitii a fost un scop In sine. Cultura umanistd era pentru ei un instrument incomparabil de emancipare intelectuald ci morald. Erasm si Rabelais nu cautd In operele lui Platon si Cicero probe pentru existenta lui Dwnnezeu, ci norme de conduitd si de judecatd,

www.digibuc.ro

RENA$TEREA SI REFORMA

Metoda de cercetare de asemenea e alta. Cdlugdrii medievali se multumeau cu compendii i cu fragmente din operele clasice, pdstrate in manuscrise defectuoase i, In ceea ce privege autorii greci, in traduceri. Umani§tii se adreseazd textului original, §1, cand nu-1 au, cautd sd-1 restabileascd dupd regulile criticei filologice. Apoi, ei studiazd autorii clasici cu dorinta de a le pdtrunde spiritul §i de a descoperi elementele originate din ei. Spiritul critic §1 metoda de cercetare nu sunt nid mostenire medievaM, nici articole de import bizantine. Ele sunt ca ci « Orlando furioso », a Principele », Santa Maria del Fiore, « Scoala din Atena»' sau « Moise » produsul unei societäti ajunse la un anumit grad de desvoltare intelectuald i artisticd. A explica Renafterea prin descoperirea antichitätii inseamnd a comite un contrasens: nu descoperirea antichitatii clasice a provocat Renagerea, ci Renagerea a dat vieatd noud antichitätii clasice. Din admiratia umanlytilor pentru antichitate i din rdspandirea unor forme de cugetare anticd, ca stoicismul, epicurismul §i cinismul, s'a tras concluzia cd, mn opozitie cu Reforma, Renagerea a fost profund areligioasd. Istoricul elvetian Walser a ardtat c ap zisul paganism al Renagerii a fost un element formal §i superficial. Atacurile contra Mcomiei, avaritiei §i ignorantei care se intalnesc in pamiletele, satirele i nuvelele umanigilor, continua o veche traditie medievald ci exprimd mai mutt o opozitie de clasd dectit o pornire contra Bisericii. Inferioritatea sociald a talcului se rdzbund contra situatiei privilegiate a clerului, care ailed principiile ordinului sdu. Nici criticii textelor sacre, care aveau sá fdureascd Reformei armele cele mai redutabile contra autoriteitii pontificate, nu sunt insufletiti de sentimente antireligioase. Chiar ci Erasm e convins cd, indreptand textele Sfintei Scripturi, pregdte§te o mai bund intelegere a cuvantului lui Cristos

www.digibuc.ro

PREFAU

11

fi astfel contribue la intdrirea credintei. Criticismul umanist nu s'a indreptat contra credintel, ci contra justificdrii ei scolastice fi, dacd au fost umanifii indiferenti in materie de creding, numdrul lor n'a fost mai mare in timpul Renafierii dealt in evul mediu. Inflorirea literelor # artelor, expansiunea liberd a personalitdffl, rdspândirea culturii umaniste fi desvoltarea simtului critic sunt incontestabil elemente caracteristice ale Renagerii, dar nu definesc esenta migdrii §1 nu-i pot delimita continutul in spatiu Si in timp. Ele sunt fenomene de ordin secundar, efecte, nu cauze ale Renafierii. Conditille de existentd noui au -creat o noud conftiintd, nu invers. Pentru ca o noud conceptie despre lume ,'i vieatd sd triumfe a Jost nevoie ca vechea organizatie economicd, sociald

§1 politicd, in care a trdit omul medieval, sd dispard. Aceasta a fost opera capitalismului. Nouile forme de vieatil s'au manifestat pretutindeni unde legdtura feudald dintre oameni a fost ruptd, fi forta care, rupând ingrädirile regimului feudal, a Inlocuit ordinea staticd a evului mediu cu una esential dinamicd fi a transferat centrul de vieatd dela tard la ora§', unde, dupd un dicton medieval « sufld vânt de libertate », a fost capitalismul. Nu e o simpld intâmplare cd primele manifestdri ale Renafierii se produc in Flandra

fi Italia, indeosebi la Florenta, unde apar fi primele simptome ale capitalismului # se sift/vac cu deplasarea axei comerciale a lumii in Oceanul Atlantic .51 cu stabilirea stdpânirii spaniole asupra

Peninsulei. Renafierea italiand coincide cu epoca de suprematie economicd # cu independenta politicei a Italiei. Prefdcând totul in marfd produsele pdmântului ,fi ale industriei, ca §1 produsele spiritului fi ale imaginatiei, capitalismul smulge omul din izolarea regimului feudal fi, silindu-1 sei producd peste indestularea nevoilor familiare, pentru piatd, transformd repaosul in miscare, inertia in activitate Ord odihnd, neprevederea in geniu calculator ;51 rece.

www.digibuc.ro

12

RENA$TEREA

T REFORMA

Puterea de expansiune a capitalismului supune toate celelalte manifesteiri de vieatii ritmului i legilor sale. Individul, legat de sol in economia naturalä si dependent de grupul seiu, se ernancipeazei si devine liber. In locul schimbului de servicii care lega pe orn de comunitate, se introduce necrugitoarea plate" in bani. Raportul de muncd ia forma unui contract liber, cel putin in sens juridic, si fiecare parte nu urmeireste declit exploatarea fóró crutare a avantajelor sale. Raporturile dintre oameni, personale si directe in evul mediu, se materializeazd acum i economia se separd de gospodeirie.

Activitatea industrialä ci comercialei dó nastere unei clase noui, burghezia, care, pretutindeni unde triumfd, surpd suprematia economicei a nobilirnii feudale si supune intereselor comertului politica comunitiltii. Din mijlocul corporatiilor se ridicd o

categorie de negustori si de industriasi care nu mai lucreazd cu bratele, ci se meirginesc só organizeze ci só conducä. Corporatiile,

cu spiritul Mr de rutind ci cu politica pretului just, nu mai sunt pentru ei decât anise, pe care cautd sei le sfärâme. Tipicó in aceastei privintei e desvoltarea Florentei. Popolo grasso, format din bancheri, negustori si fabricanti de stofe, dupd o aprigei luptd care umple secolul al XIII-lea, doboard « superbia » nobililor feudali, le därâmd castelele si-i sileste sei se aseze in oras, sub supravegherea autoritätilor comunale, apoi exclude din vieata publicei pe toti aceia care nu sunt inscrisi intr'o corporatie. Constitutia din 1293 faimoasele Ordinamenta justitiae asigurd controlul « poporului gras » asupra nobililor ci asupra poporului mic (popolo minuto), adicó asupra micilor meseriasi si asupra muncitorilor, despoiati de proprietate si de drepturi politice. Nobilimea invinsd e deposedatd de toate privilegiile care derivii din steipânirea peimeintului si din monopolul rdzboiului. Ea pierde chiar ci atributiile ei

www.digibuc.ro

I'REFATA

18

militare: « cavaleria » feudald devine la Florenta un simplu titlu de paradd. Regimul feudal, anarhic, violent, risipitor i neprevdzdtor e incompatibil cu interesele industriei i comertului, de aceea e Inkiturat pretutindeni, unde triumfd burghezia. Politica devine o sau o artd, in care calculul rece ia locul « onoarei » feudale. Deciziile politice sunt inspirate de interesele economiei. Administratia, justitia, finantele, sunt reorganizate in sensul intereselor burgheze. Puterea .yi prestigiul Statului sunt Intrebuintate in acela.yi

scop. Florenta cautii só cucereascd Pisa yi Livorno, pentru a dobeindi ieyire la mare. Venetia conduce cruciata a patra contra C'onstantinopolului pentru a inldtura concurenta genovezd ci pentru

asigura monopolul comertului in Marea Neagrd yi in Mediterana orientald. Religia pierde orice actiune asupra politicii, care face din ratiunea de stat legea supremil. Statul e pus astfel in serviciul nouilor realitäf i economice ci sociale, yi politica lui se exercitei in opozitie directd cu politica medievald inspiratil de nobilime i cler. Administratia dislocó vechea constitutie pe ordine, i justitia respinge notiunea de privilegiu. Rdzboiul insuyi ia caracterul unei intreprinderi comerciale, in care prada e impartitei dupci prorata participdrii la capital. « Emanciparea individului » devine astfel, in republicile comunale, o realitate sanctionatd de lege. Constituirea unei puteri suverane, deasupra fórthn4irii feudale,

a dus, in Franta, Anglia yi Spania, la formarea primelor state nationale, unificate i centralizate. Desfacerea Imperiului medieval in state nationale e unul din primele simptwne ale epocii moderne. In locul corpurilor reprezentative din evul mediu, regele, intru-

chipare vie a Statului, devine adeveiratul reprezentant al vointei aspiratillor nationale. El serveyte interesul obytesc mentineind

www.digibuc.ro

14

RENAMREA $1 REFORMA

ordinea contra vreijmafllor din afaril ci contra turburatorilor dinlauntru, promoveind economia nationala îi favorizand prosperitatea generald. Creatorii ci conduceitorii statului modern au fost pretutindeni burghezii care aveau nevoie de o autoritate puternicei pentru a infreina instinctele anarhice ale nobililor. Burghezia a pus la dispozitia monarhiei aptitudinile sale administrative ,s1 resursele sale financiare, far Statul a sprijinit desvoltarea comertului i industriei inleiuntru prin masuri protectioniste, iar in afarel printr'o politica de cucerire. Teritoriul regatului tinde sei constitue cadrul ci baza economiei: din locale'', economia devine nationald. Descoperirile geografice i expansiunea colonialei au geisit in statele moderne o hazel de actiune fi un principiu de organizare metodicd,

Ora' de care n'ar fi putut izbuti. Transformarea societatii aduce cu sine o radicala schimbare in idei ci sentimente. Nobilimea cu cultul ei pentru onoarea cavalereascei apare ca un anacronism ci nu mai starne,yte, in societatea burghezil, deceit compeitimire sau Yds. Noua societate nu cunoage deceit un mobil, interesul, i o singurd sanctiune, succesul. 0 clod care nu mai poate invoca, pentru sustine privilegiile, deceit traditia, e condamnatei. Orke revendicare ce nu se sprijind pe fortd e inoperanta i naivd. Machiavelli enuntei maxima, care rezumel crezul epocii, cif profetii inarmati au triumfat, iar cei desarmati

au fost infrati. Puterea burgheziei ski in munca oi.ganizatei rational. Sentimentalismul care !met pe teirani de mosie ci violenta rdzboiul jaful la care recurge nobilul pentru acoperi nevoile, sunt streline deopotrivei de mentalitatea capitalistei. Burghezul e meindru°

di nu e nevoit sa recurgii la asemenea mijloace. El se bizue pe spiritul lui de intreprindere, pe activitatea neobositei metodic - organizata ci pe calculul rece pentru a-ssi atinge scopul.

www.digibuc.ro

PREFATA

15

Profitând de luptele sângeroase care au decimat nobilimea feudald, regele transform'!" -monarhia, devenitd ereditard, in monarhie

absolutd. Sprijinit pe burghezie, care are nevoie de ordine si de pace, el fsi impune autoritatea peste datinele locale. Din local, dreptul devine teritorial: un roi, une loi. Frontierele incep sd se precizeze fi, inlduntrul lor, monarhia tinde se!' substitue administratiei locale o birocratie centralizatd,

dependentd direct de rege. Dreptul roman reinviat pune in circulatie ideea romand a omnipotentei Statului si face din rege personificarea vie a suveranitiltii. Regele nu mai e seful ierarhiei feudale, ci dominus, stdpiinul. Marii seniori, care in evul mediu erau suverani aproape independenti In ducatele ci comitatele lor, devin simpli supusi. Autoritatea regald e nivelatoare ci unificatoare. Regele

Frantei nu cunoaste nici Normanzi, nici Burgunzi, nid Flamanzi, nici Provensali, nici Gasconi, ci numai Francezi. In statele moderne, limba Curtii fnlocueste treptat limba latind fi dialectele locale. Ordonanta regald din 1539 declard limba francezei limbd oficiald, si celelalte state imitei exemplul. Reforma protestantd introduce limba « vulgard » ci in Bisericá. Pentru a fi intelesi de popor, predicatorii protestant! se folosesc de limba poporului sci, afirmeind cd crestinul are dreptul de a se adresa lui Dumnezeu in limba sa, ei nationalizeazd rugaciunea ci conferd limb!! populare un prestigiu pe care nu-1 avusese deceit limba latind.

Formarea statelor nationale duce in chip fatal la emanciparea societeitii de sub autoritatea Romei cu sau feirei schismd ci la constituirea unor biserici nationale. Existenta statului laic e incompatibil cu sistemul de imunittiti si de privilegii ale bisericii catolice cu amestecul papei tn afacerile interne ale statului. Autoritatea publicd, concentrate!' in meiinile suveranului, cautd sd-si

intindd controlul asupra tuturor supusilor ci sd-i scoatd de sub

www.digibuc.ro

16

RE1A$TEREA SI REFORMA

orke dependentd externii. Statul modern a favorizat apoi desvoltarea unei culturi nationale ci autonome, care a restrâns ci in domeniul spiritual actiunea Dreptul de liberii cercetare, proclamat de umanisti, in materie de credintä, dreptul de liberd interpretare a Bibliei, inclusiv dreptul de a gresi. Impuneind fiecdrui creytin datoria de a citi Bib lia si de a-si face o idee personald despre adevdrurile cuprinse intr'insa, reformatorii au fikut din credintd o chestie individuald. Luther si Calvin n'au urmdrit sei desrobeascei constiinta individuald, i doctrina lor s'a cristalizat in sisteme teologice tot asa de inexorabile ca ci cel catolic, dar, feicând din religie o chestiune personate'', au pus, fdrei sa vrea, principiul autonomiei constiintei individuale.

Rdzboaiele religioase din Germania si Franta au relevat importanta practicei a acestui principiu. Protestantii au fost siliti apere credinta cu spada. Invingatori, ei n'au putut refuza adversarilor lor avantajele unui principiu pentru apdrarea cdruia ridicaserd armele; mnvini, ei erau prea numerosi pentru a putea fi exterminati. Si cei mai fanatici au trebuit .0 se inchine'in fata adevdrului cd o credintei nu poate fi steirpitei cu forta. Pacea dela Augsburg si Edictul dela Nantes consacrei aceastä experientli ci proclamd libertatea constiintei si a cultului. Coexistenta a cloud sau mai multe confesiuni nu mai apare incompatibild cu unitatea statului. Ideea de tolerantd se impune prin form imprejurdrilor. Morala de asemenea se laicizeazei si se umanizeazei. Proclamând cd omul e miisura tuturor lucrurilor ci cd toate problemele trebue examinate in raport ci in functiun& de om, umanismul a cobortt notiunea moralei in sfera vietii de toate zilele. Considerand profesiunea, oricare ar fi ea, ca o stare si un fel de trai legitime, iar inactivitatea ca ofensei adusd lui Dumnezeu, care e

www.digibuc.ro

PREF AT A

Drincipiu de activitate, protestantismul a sfintit ci glorificat munca. el, datoria consistä in indeplinirea scrupuloasä a functiunii pentru care ne-a fost incredintatä. Astfel s'a introdus in vieat a modernä un nou ascetism, ascetismul muncii al vocatiei profesionale,

die Bérufsaskese, care pune mai presus, de orice virtute munca rationala i metodicä, munca disciplinata fi fära repaos, munea sävaryitä de dragul muncii, care e cea mai puternicä afirmare a valorii personale. In aceastä proslävire a muncii a gäsit noua socie-

tate justificarea morala a aspiratillor sale la un rol preeminent in stat. Pentru evul mediu lumea este creatia lui Dumnezeu, pentru Renaytere, ea este opera muncii, prevederii ci organizarii omenegi.

Aceasta conceptie atinge, dupa inginer, in primul rand pe artist. De altfel, in timpul Renayterii, inginerul yi artistul sunt una ci aceeayi persoana: Leon-Battista Alberti, Leonardo da Vinci, Michelangelo au fost ingineri, arhitecti, sculptori, pictori, scriitori. Arta devine profanä prin destinatia fi temele ei. Pentru a satisface nevoile de confort fi de elegantä ale nouei societäti, arta se laicizeaza. Artiytii impodobesc orayele cu monnumente care atesta boglitia ci puterea nouei clime burgheze i traduc 'in forme plastice

noul ideal de vieatä. Monumentele Florentei au fost monumente ale mandriei burgheze. Ca i umanitii, artivii nu mai considera lumea in functie de ideea mantuirii, ci ca un camp de activitate de placere pentru orn. Arta nu mai urmärege scopul de propaganda religioasa, ci de proslävire yi de reprezentare a vietii prezente. Reprezentarea nudului e un indiciu neindoielnic al progresului spiritului laic fi democratic. Ideea cd individul e o forta autonorna care poarta in sine atilt motivele cat i mijloacele de realizare ale

actiunilor sale, a dus la glorificarea fortei yi frumusetii rorporale. Clerul i nobilimea feudalä erau potrivnice reprezentárfir nudului

www.digibuc.ro

18

RENASTEREA I REFORMA

in and. Noua societate burghezd vrea sd vadd corpul omenesc, förd costum deosebitor, in jocul liber al fortelor sale naturale. Nudul, ca ci moartea, e democratic ». Cultul artistic al nudului corespunde, in literaturd, ideii de umanitate, prin care burghezia justificat aspiratiile ei politice si sociale. Idealul unei culturi pur umane duce logic la negarea tuturor privilegiilor care diferentiazd pe oameni dupd nastere si rang.

Dar pentru a combate « filosofia supranaturalului», umanistii au nevoie de sprijinul unei noui autoritilti pe care s'o poatii opune autoritätii bisericesti. Funclia aceasta a indeplinit-o antichitatea clasicd. Umanismul oferi baza unei culturi laice, in acord cu sta-

diul la care ajunsese burghezia. Antichitatea a dat idealurilor burgheze girul autoritätii ei si a oferit modelul unei culturi laice, intemeiate pe ratiune. Dar, cu tot respectul ei pentru antichitate, Renasterea n'a atribuit mostenirii antice o valabilitate canonicii. Geindirea greco-latind reprezenta maximum din ceea ce se putea realiza, panel in vremea aceea, cu ajutorul ratiunii. Renasterea nutrea ambitia de a ajunge, ci chiar de a depiisi, antichitatea. Astfel, pornind dela transformdrile politice ,yi sociale determinate de aparitia capitalismului se poate ajunge, credem, la o interpretare unitard ci organicd a Renasterii i Reformei. Spiritul laic, pozitiv si rationalist, care deosebeste omul modern de omul medieval yi pe care-1 regdsim in toate domeniile vigil moderne, e produsul nouei societilti burgheze si nu al culturii urnaniste. Literatura clasicd ar fi rdmas Nerd moartd, dacd spiritul Rena,yterii nu i-ar fi insuflat o noud vieatd. Renasterea si Reforma sunt expresia nouei societilti pe care a produs-o capitalismul la inceputurile sale.

Demonstrarea acestei propozitii constitue scopul esential al acestei arti explica forma, diviziunile fi limitele. Dupe,' primul

www.digibuc.ro

19

PREFATA

capitol care pune ,s'i defneste problema Renasterii, expunerea propriu zisa Incepe cu Renasterea economica, adica cu aparitia capitalismului, care a conditionat celelalte o Renasteri», politica, so-

ciala, literarastiintifca, artistica ci religioasa. Lucrarea find conceputa ca un tot, faptele n'au fost expuse cleat In masura In care ilustrau i dovedeau aceasta conceplie. Dana o asemenea carte ar comporta o Invatatura pentru vremurile noastre, invatatura ar fi aceasta: pentru a realiza omul nou pe care tot i Il dorim pentru a ridica societatéa romeineasca la inaltimea problemelor care o asteaptd, trebue modifcate conditiile de existenta ale natiunii. Din nouile conditii de existenta, mai drepte i mai Intelepte, noua constiinta va rasari ca o recoltd Imbelsugata dintr'un ogor bine lucrat i rasplatit ca toate binefacerile Cerului. Iasi, 24 Octomvrie 1940.

A. O.

www.digibuc.ro

INTRODUCERE

In momentul in care popoarele din sud-estul Europei cddeau unul dupd altul sub sapdnirea turceascd i aveau sä fie reduse, pentru patru secole, la o luptd desperatd pentru apdrarea fiintei lor nationale, popoarele din apus ajungeau in posesiunea unor noui forte, materiale 0 morale, care aveau sd le schimbe radical felul de a concepe vieata i natura, societatea 0 politica, arta 0 0iinta. Dela inceputul secolului al XIV-lea pand la mijlocul secolului al XVI-lea, un curent de Innoire strdbate lumea occidentald. Cugetarea rupe cadrele inguste ale filosofiei medievale, se desbard de metodele sterpe ale scolasticei, proclamd suveranitatea ratiunii impotriva traditiei i ia din nou in cercetare marile probleme ale existentei 0 ale moralei. Sapdnirea absolutd pe care Biserica o exercitase asupra con0iintelor incepe sd fie contestatd, i vieata intelectualä tinde spre o activitate independentd. Clerul pierde directia miscdrii culturale ;

arta, literatura i 0iinta scuturd tutela Bisericii propun ca obiect de studiu omul i natura. Un ideal pur uman, care-0 gdsise expresia cea mai desdvdr0td in arta 0 literatura anticd, inlocueste misticismul medieval, care vedea idealul perfectiunü omene0i in supunerea alugdrului 0 in contemplarea misticului,

www.digibuc.ro

22

RENASTEREA $1 REFORMA

Societatea laicg respinge ideea tristä a coruptiei 0 neputintei omenesti 0 incepe sä organizeze vieata pe baze noui, nu pentru fericirea de dincolo de mormânt, ci in vederea multumirii pe pämânt. Industria 0 comertul infloresc, oamenü ies din izolarea in care ii tinuse feudalitatea, raporturile dintre grupurile sociale se inmultesc, orizontul se ldrgeste. Burghezia restabileste securitatea in orasele Italiei si ale Flandrei, in timp ce monarhia pune capät anarhiei feudale in Franta, Spania 0 Anglia 0, unde domneste liniste, se desvoltd artele si meseriile, creste bundstarea si, pe masurä ce bunästarea creste, se desteaptä in oameni gustul de vieatä si increderea in propriile Mr puteri. Navigatorii, aruncându-se pe toate drumurile märii, descopeel India si America si deschid activitatii omenesti posibilitäti nebanuite, iar oamenii de stiintä determind forma pdmântului 0 sistemul cosmic, pun bazele stiintelor naturale, intemeiazd filo-

logia 0 istoria modernd, inventeazI tipografia 0 dau un nou imbold literelor. Cele cloud institutii universale, Papalitatea si Imperiul, care

au stäpânit lumea medievald, 10 pierd puterea Mr de atractie. Republica cre#inä se desface in state nationale. Franta, Spania 0 Anglia, rezolvându-si problemele Mr interne, 10 indreaptà privirea inafard. Din nationald, politica devine internationalá. Pretentiile Bisericii de a conduce societatea laicI nu sunt contestate numai in domeniul temporal, ci si in domeniul spiritual.

Poporul aspirä la o vieatd religioasd mai simplä, mai spontand 0 mai adâncd, iar umanistii viseaz6 un crestinism rational si tolerant, care sd respecte principiul liberei cercetdri. Autoritätile laice, principi 0 orase, vor sä-si intinda stäpânirea 0 A, controleze toatä activitatea supusilor Mr. Aceste forte sunt destul de

www.digibuc.ro

INTRODUCERE

23

puternice pentru a clatina prestigiul milenar al Bisericii catolice si a o reduce la rolul unei institutii de educatie si de moralizare. Reforma a venit deci sä completeze si sä lärgeasca opera de emancipare intreprinsä de Renastere. In toate domeniile activitàtii omenesti se constatà o adâncA

prefacere care anuntd sfârsitul evului mediu si Inceputul erei moderne. Aceastä perioadd de transitie se numeste Renagere.

www.digibuc.ro

CAPITOLUL I

PROBLEMA RENASTERII Problema trebue pusd intr'o forma

fn care sa poata fi rezolvatd. H. Abel

Termenul de « Renastere », atât de sugestiv prin amintirile, aspiratiile i nddejdile pe care le evoca, a avut, din secolul al

al XVI-lea pang azi, acceptiile cele mai variate. Fiecare epoca i-a dat un continut deosebit. Istoria notiunii rezuma evolutia studiilor care au fost consacrate Renasterii. I. ORIGINEA NOTIUNII DE:a RENATERE

In intelesul actual de epoeä istorica, cuvântul « Renastere » e de data recenta. Primul care I-a intrebuintat in acest sens a fost Jules Michelet, in volumul VII, din Istoria Frantei, consacrat secolulUi al XVI-lea i intitulat La Renaissance (1855).

Caracteristica esentiala a acestei epoci e, pentru Michelet, « descoperirea lumii, descoperirea omului ».

Succesul prodigios al termenului si al definitiei lui Michelet se datoreste insa operei istoricului elvetian Iaeob Burckhardt, publicatä in 1860, sub titlul : Die Cultur der Renaissance in Italien.

Burckhardt adopta textual definitia lui Michelet, dar o precizeaza i o largeste. El identified esenta Renasterii cu indivi-

dualismul, ale cärui manifestäri le urmareste in toate domeniile

www.digibuc.ro

PROBLEMA R.ENA$TERB

25

social, politic, religios, moral 0 intelectual dar mai vietii ales in litere §i arte. Umanismul i aila au rdmas dela Burckhardt elementele fundamentale care caracterizeaza epoca Renasterii. Expresiile

renaissance, rinascita, reformatio

erau curente

Inca inainte de secolul al XIX-lea, dar se intrebuintau In sens deosebit cu totul restrâns, aplicate la o disciplina sau la o forma de vieatä particulard. Beatus Rhenanus vorbe0e de « rena0erea evlaviei », iar Zwingli de « nädejdea in rena0erea lui Cristos » (spes renascentis Christi),

Lefèvre d'Etaples de « reforma cre0inismului » (reformatio rei christianae), iar Melanchton exclamd, in lectia sa de deschidere dela Universitatea din Wittenberg, in 1518 : « 0 nos felices, si recta studia deilm favore renascantur I» Primul biograf al arti0ilor italieni, Giorgio Vasari, el insu0 pictor, 10 propune sà scrie istoria artei italiene, dalla rinascita di questi arti sino al secolo che noi viviamo, dela rena0erea artelor

pana in vremea artistului (1560). Vasari incepe istoria artelor cu Cimabue i cu Giotto, prin care, la sfar0tu1 secolului al XIII-lea,

« maniera bizantinä s'a stins 0 a inceput una noua ». Giotto« redefteaptii §i reinvie arta aproape moartd », imitând natura, deaceea « a meritat sa fie numit discipolul naturii 0 nu al altora Pasajul acesta, de insemnatate capitala, dovede0e ca Vasari nu atribuia rena§terea artelor influentii antichitätii : dupä el, Giotto a reinnoit pictura studiind natura, nu imitând pe cei vechi. In Franta, de asemenea, cuvântul la renaissance era räspândit inainte ca Michelet sa-1 fi aplicat secolului al XVI-lea. Monte'squieu a vorbit de « rena§terea vechiului drept francez » (la renaissance de notre vieux droit français), iar Voltaire a salutat in epoca

lui Francisc I « rena§terea literelor pana atunci despretuit www.digibuc.ro

26

RENASTEREA SI REFORMA

(la renaissance des lettres' jusqu'alors ineprisées). Toate aceste expresii se raporteazd la un gen de activitate particulard strânsd (religie, arte, litere, stiinte) si inseamnd restaurare, reinfiorire, reinviere, impuls nou de vieatd. Imaginea care se afid la baza tuturor acestor expresii derivd, cum a ardtat-o Konrad Burdach,,din fondul mistic-religios, care a sddit

in sufletul omului credinta in revenirea vârstei de aur si a creat mitul pdsdrii Phoenix, legenda apei tineretii si diversele forme ale unei renasteri dupd moarte. Noul Testament, prin episodul invierii lui Iisus din mormânt, prin fdgAduinta unei noui vieti dupd moarte i prin ideea cà moartea e conditia necesara a renasterii (« Numai cine se va naste din nou va intra intru Impdatia lui Dumnezeu »), a fdcut din « renastere » o notiune familiard pentru orice crestin. Aplicarea ei la renasterea antichitatii s'a fdcut prin simpld extensiune. S'a vorbit de renasterea literelor si artelor antice, cum s'a vorbit de reinvierea lui Cristos. Un pas mai departe s'a fdcut când Italia a secularizat termenul, dându-i o acceptie politicd i nationald. Italienii nu pierduserd niciodatd amintirea faptelor glorioase ale Romei. Nici chiar in timpul republicior urbane din secolul al XII-lea si al XIII-lea, când oamenii se deprinseserd sd reducd totul la interesele i prestigiul

orasului lor, nu se stinsese ideea cà, in timpul Romanilor, a existat o alta vieatd, mai largd, mai puternicd si mai glorioasd, atestatd de ruinele monumentelor si de amintirile scriitorilor. Aceastd vieatd a fost distrusd de Barbari ; artele, literele i tiintele au fost parasite si Italia a trecut printeo epoca de decadere,

pand când descoperirea literelor antice In secolul al XIV-lea a imprdstiat intunecimile « gotice ». Flavio Biondo, unul din cei mai invdtati istorici din secolul al XV4ea, incepe istoria declinului Imperiului roman cu anul 410, când Roma a fost ocupatä

www.digibuc.ro

PROBLEMA RENABTERII

27

de Goti. Machiavelli, de asemenea, 10 incepe istoria cu invazia Barbarilor, dar el nu se intereseazd atat de efectele cdderü Imperiului roman, cat de insemnatatea nouilor puteri, ca Imperiul Papalitatea, care se tidied, si de care Italia trebue sa tind seamd. Notiunea de renastere apare deci in corelatie cu ideea evului

mediu, considerat ca o perioadd de barbarie si de 1ntuneric, care desparte antichitatea de prezent. Ideea cá gloria trecutului, intunecata de barbaria « gotica », poate fi adusd din nou la lumina., si credinta cd vechile comori de frumusete i adevar pot fi reconstituite din manuscrisele vechi, a dat un nou i puternic imbold studiilor clasice. Dela Petrarca

incoace, invatatii s'au intors cu incredere i cu insufletire spre scriitorii antici si, din contactul cu literatura antied, inteleasa tot mai bine din generatie in generatie, a rezultat constiinta deosebit de pretioasä ca timpurile se schimba í ca icoana adeväratd a unei epoci poate fi reconstituitd din documentele ei contemporane. Asa s'a nascut conceptia istorica moderna. Tot ca o urmare a acestei noui experiente, prezentul s'a Infatisat sub forma unei restaurari. Dupà perioada de decddere, care dureaza dela invazia Barbarilor, prezentul trebue sa fie o perioadd de reinnoire, de reinflorire, de renastere. Desvoltarea sentimen-_ tului national si evolutia intelectuald a Itafienilor intâlnesc ideea biblica de reinnoire si de reinviere. Nu e de mirare dacä umanistii din secolul al XIV-lea i XV-lea s'au servit de aceastä imagine ori de câte ori voiau sà exprime

transformarea care se petrecea sub ochii lor. Insufletirea lor in fata antichitätii regasite era atat de mare, incât 0-au inchipuit cà o noud era. Incepe cu ei, cà o lume Intreaga rasare din antichitatea regasita. « Cu zilele noastre incepe o noud epoca », scrie Fichet lui Gaguin in 1472, pentru a se felicita de avantul

www.digibuc.ro

28

RENA5TEREA I REFORMA

pe care l-a luat studiul literelor clasice, iar Nicolas de Bourbon avea impresia cA, dtpd o epocd de intuneric si de rdtAcire, « Cristos

s'a indurat de neamul omenesc si a restaurat universul ruinat ». Monstrü ignorantei i nebuniei au fost rdpusi, «i pe cäi minunate, adevdrul s'a coborît din nou pe pdmant ». Reinfiorire, restaurare, reînnoire, revelatie, reformd, renastere,

iatd termenii de care se servesc de cele mai multe ori martorii oculari ai revolutiei care se savarseste la sfdrsitul secolului al XV-lea. Amintiri biblice, legendare i politice se combind pentru a forma si rdspândi conceptia unei treceri brusce dela o stare de lucruri la alta cu desdvdrsire noud. Aceastd conceptie a acre&at, pdnd in secolul al XIX-lea, ideea cd evul mediu n'a fost decdt o epoch' de barbarie din care nimic nu s'a continuat in epoca modernd i ideea cd. cultura modernä nu dateazd decdt dela Renastere. Conceptia aceasta a fost acceptatd pal:a cAnd A apdrut studiul lui Burckhardt. TEORIA LUI BURCKHARDT

Iacob Burckhardt a ldrgit notiunea Renasterii la sfera insemndtatea unei perioade culturale, i-a Accentuat caracterul unitar i i-a definit continutul prin cloud elemente principale : umanismul 1ci arta. Ideea originald a lui Burckhardt e cA Renasterea

s'a produs, In Italia, din unirea geniului italian cu spiritul antic. Rezultatul cel mai insemnat al acestei uniri e individualismul, care deosebeste omul modern de tipul medieval. Omul modern e individualist, fiinded nu se bizue decAt pe propriile sale puteri pentru realiza scopul in vieatá ; omul medieval nu se poate afirma cleat in cadrul unei colectivitati, corporatia, biserica sau statul. In formarea i emanciparea omului niodern, antichitatea

www.digibuc.ro

PROBLEMA RENA$TERE

29

a jucat, dupa Burckhardt, un rol insemnat, deaceea « Cultura Renasterii in Italia » acorda o atentie deosebita studiilor clasice. Dar ceea ce, dupa acelasi autor, constitue adevärata superio-

ritate a culturii Renasterü e faptul ca s'a exprimat mai ales in arta. Burckhardt a studiat Renasterea din punctul de vedere al istoricului artei, care considera arta ca suprema incoronare justificare, a oricarei culturi. Dupa criterii artistice s'a facut delimitarea in timp a epocii: Renasterea lui Buralhardt tine dela Giotto si Dante pana la Michelangelo, adica dela inceputul secolului al XIV-lea pang la mijlocul secolului al XVI-lea. Burckhardt a descris in colorile cele mai vii elementele originale i moderne ale Renasterii i, opunandu-le evului mediu, le-a scos puternic in relief. Dar, in grija lui de a sublinia ceea ce e constant si tipic, a ajuns la un tablou static, compus din realii istoria e un proces de acte vesnic noui care nu se tài repetä niciodata. In conceptia, cu totul antiistorica, a lui Burck-

hardt, o prapastie separa Renasterea de evul mediu si Italia de restul Europei. Burckhardt a nesocotit aportul evului mediu in formarea Renasterii i solidaritatea culturald care lega Italia de celelalte tari occidentale. El n'a väzut ca vieata medievald

continua in Italia Renasterii tot asa de intens ca in Franta Germania. Cultura Renagerii in Italia nu e rezultatul unor cercetari migaloase; ci produsul unor impresii artistice i proectia in trecut a valorilor i aspiratiilor autorului. Burckhardt a fost un diletant de geniu, care n'a cautat in spectacolul pe care Il oferea Renasterea decat un prilej de desfatare esteticd. Cu toata ambitia lui de-a infdtisa intreaga civilizatie italiana din secolul al XV-lea i XVI-Iea, adica de-a tine seamd de toate elementele care au constituit vieata poporului italian timp de cloud secole (vieata publica i privata, obiceiurile, religia, stiinta

www.digibuc.ro

80

RENOTEREA I REFORMA

filozofia), Burckhardt n'a fricut deck sd continue vechea conceptie

traditionald care reducea esenta Renasterii la manifestkile ei literare si artistice. El a rdmas credincios traditiei i atunci cand mentine Renasterea italianä in splendida ei izolare, i fata de epoca anterioard i fata de celelalte täri europene. Burckhardt nici n'a atins problema originei. Pentru el, Renasterea rdmane « o floare rdsdritä brusc in desert *. In felul acesta, e de neinteles cum de s'a rdspandit Renasterea in celelalte täri europene. Dacà miscarea se datora unor cauze specific italiene, s'ar fi märginit la Italia. Dar Renasterea a fost

uri fenomen general care, sub forme deosebite, s'a produs In toate tärile Europei occidentale. Tot asa de stranie e teoria lui Burckhardt dupd care « tirania » ar fi prima manifestare a individualismului. In realitate, principatul absolut n'a apdrut la Florenta deck tarziu, cand declinul individualismului si al vietii economice care 1-a produs era deja vizibil. Cu toate rezervele acestea, putine opere istorice au exercitat

o influentä mai puternicä decat a lui Burckhardt. Cultura Renagerii in Italia a fost luatd ca bazä pentru cercetärile ulterioare. Istoricii s'au deprins sà priveascd epoca Renasterii cu ochii lui Burckhardt i sà considere concluziile lui ca fapte definitiv castigate pentru stiintd. III. CONSECINTELE TEZEI LUI BURCKHARDT

La un rezultat asemdndtor a ajuns, In acelasi timp si independent de Burckhardt, filologul german Georg Voigt. In cartea sa, apärutd in 1859, Die Wiederbelebung des klassischen Altertums (Renasterea antichitkii clasice), al cdrei titlu nu e decat circumscrierea germand a termenului Renaissance, Voigt explica cultura

www.digibuc.ro

PROBLEMA RENASTERII

Renasterii prin descoperirea antichitätii clasice. Evenimentele economice í politice nu prezintd pentru el nici un interes. Cartea sa se intemeiazd exclusiv pe documentele literare, mai ales latine, ale umanistilor, interpretate dupd regulile criticei filologice, din punctul de vedere al autenticitätii i exactitàtii textului. Conceptia

lui, desi asemändtoare cu a lui Burckhardt, n'a avut decât asupra unui cerc restrâns de invdtati. Conceptia lui Burckhardt, care vedea in triumful individualismului esenta Renasterii, postula ca orice semn de vieatd noud in artd, literaturd i politicA, sti fie considerat ca o manifestare a spiritului modern. Walter Pater, Emile Gebhart, Henry Thode,

Paul Sabatier, Louis Courajod s'au conformat exact acestui postulat.

Walter Pater cuprinde in volumul sdu, The Renaissance analiza nuvelei franceze Aucassin §i Nicolette, dela sfârsitul secolului al XII-lea, in spontaneitatea i gratia cdreia vede o manifestare a Renasterii. (1877),

Emile Gebhart, in Les origines de la Renaissance en Italie (1879), sustine cd artele s'au reinnoit in arhitecturd si in sculpturd

Inca' din secolul al XII-lea si al XIII-lea, iar In Italie mystique (1892), face din Ioachim de Floris si din Francisc de Assisi punctul de plecare al intregii miscdri intelectuale moderne.

Henry Thode a studiat miscarea franciscand din punct de vedere al influentei exercitate asupra artelor. In cartea sa Franz von Assisi und die Anfänge der Kunst der Renaissance (Francisc de Assisi si inceputul artei Renasterii, 1885), Henry Thode admite cd aportul esential al Renasterii a fost emanciparea individului, dar o explicd prin transformarea religioasd care s'a produs in secolul al XIII-lea i pe care o personified Francisc de Assisi.

www.digibuc.ro

32

RENA$TEREA I REFORMA

Individualismul puternic al Sfântului Francisc de Assisi s'a manifestát sub forma unei arzdtoare iubiri de Dumnezeu, de oameni si de naturd. « Il Poverello », cum Ii spunea poporul italian, devine centrul de cristalizare a tendintelor care duc la emanciparea individului, la crearea unei noui poezii si la presimtirea liber-

tdtii gândirii. Natura nu mai e socotia ca un obiect de ura, ci ca revelarea vizibild a divinitätii. Sentimentul mistic al naturii a creat conditia necesard pentru desvoltarea artei noui, in care noul curent si-a gdsit expresia cea mai inaltd. Sensul intim al fraterniatii universale, misticismul, sentimentul i realismul naiv libereazd arta de influenta bizantind i o indreaptä spre observarea naturii i a omului. Arta e expresia cea mai Malta a Renasterü, dar literatura i tiina îi au, deasemenea, izvorul in miscarea franciscand. Tendinta misticismului franciscan de a iesi din sfera pur religioasd, pentru a atinge esenta omului i idealul unei culturi mai libere, a format mentalitatea care singurd permitea oamenilor sd inteleagd spiritul critic. Emanciparea spiritului laic nu se datoreste deci, cum sustine Burckhardt, influentei antichitatii clasice, descoperite in timpul Renasterii, ci desvoltdrii crestinismului. Influenta antichitdtii asu-

pra artei Renasterü n'a fost decal exterioarä

i s'a redus la o

instructie formald.

Cartea lui Thode n'a depdsit cercul istoricior artei. Vie de Saint François d'Assise (1893) a lui Paul Sabatier a rdspândit cultul franciscan in päturile largi ale intelectualilor. Fled sà se preocupe de raportul miscdrii franciscane cu Renasterea, Sabatier a descris, cu simplitate i cdldurd, vieata Sfântului dela Assisi, iubirea lui pentru fdpturile lui Dumnezeu i pentru

frumusetile naturii, independenta lui fatä de autoritätile laice si eclesiastice, intensitatea vietii interioare care se revarsd in poerie

www.digibuc.ro

83

PROBLEMA RENWERII

eviavie. Dar calitatile pe care Sabatier le atribue lui San Francesco sunt tocmai acelea pe care istoricii se obisnuisera O. le cu-

prinda in notiunea de Renastere. Sabatier a contribuit astfel, mai mult deck oricine, sà largeasca notiunea Renasterii, accentuand elementul emotiv in dauna celui intelectual si aruncand pe planul al doilea descoperirea antichitatii. Un singur pas mai ramanea de facut pentru a disolva notiunea traditionala a Renasterii: negarea influentei artelor i literelor clasice. Louis Courajod, in Leçons professeres à l' creole du Louvre

(1888), sustine ca stilul gotic s'a regenerat dela sine, prin intoar-

cerea la natura, fárà sa fi avut nevoie de influenta Italiei si a antichitatii. Inca din secolul al XIV-lea, formele noui isi fac aparitia in diferitele tari ale Europei. In Franta, germenii nouei arte au fost adusi de Flamanzi, al caror realism rezuma tot asa de bine esenta Renasterii nordice, ca individualismul pe a Renasterii italiene. K. Neumann §i J. Nordström merg si mai departe : ei neaga Italiei orice merit de a fi creat civilizatia Renasterii si atribue acest merit popoarelor din nordul Alpilor.

Karl Neumann, in Byzantinische Kultur und Renaissance (Stuttgart, 1903), considera institutiile Barbarlior §i cultura crestina din evul mediu ca adevaratele forte creatoare ale Renasterii. Realismul, care a transformat arta si literile, s'a manifestat, in hordul i sudul Alpior, independent de influenta antichitatii a fost rezultatul civilizatiei medievale i crestine. Pentru suedezul I. Nordström (Moyen dge et Renaissance, Paris, 1933), Renasterea adevarata s'a produs nu In Italia, ci in Franta, i epoca cea mai fecunda din punct de vedere cultural, au fost cele doul secole i jumatate (XIIXIV) din istoria Frantei, in cursul carom s'au format cele mai multe elemente ale civilizatiej

www.digibuc.ro

3

34

europene

RENWEREA I REFORMA

0 care apoi, prin

mijlocirea Renaqtersii italiene,

s'au rdspandit in toatg. Europa. Nordström n'a putut însä convinge pe nimeni. E greu de admis cd,Dante, Petrarca, Laurentiu Valla 0 Machiavelli, Leonardo, Michelangelo 0 Raffael n'ar fi fost decat continuatorii unor obscuri eruditi i arti§ti medievali, ca Hildebert Lavardin, Gui de Bazoche, Jean de Mireille etc., a cgror insemngtate pentru lumea moderng a fost nuld. Ernest Walser (Studien zur Renaissance, Basef, 1932) se ridicg impotriva impgrtirii schematice i arbitrare a istoriei in perioade dintre care fiecare ar poseda o forma mends specialg. El relevä

continuarea, in epoca Renqterü, a tendintelor spirituale proprii evului mediu i descopere, in aceastg epocg, sentimente, idei atitudini caracteristice epocii moderne. Walser a demonstrat mai ales insuficienta teoriei lui Burckhardt care identificd spiritul Renasterii cu pgganismul, ateismul i scepticismul, mai mult aparent

decat real, al unor uman4ti. Meritul lui Walser e de a fi dovedit puterea comtiintei religioase la uman4ti ca Petrarca, Boccaccio, Salutati si chiar la Va lla.

Rezultatul acestor studii a fost, pe de oparte, cd limitele RenWerii au fost atat de mult largite, in timp i spatiu, Inca notiunea a pierdut oHce valoare i semnificatie proprie, iar pe de alta, cà evul mediu a devenit un fel de PrerenWere; revendicand mereu, ca germeni ai Rena5terii, toate fenomenele caracteristice ale evului mediu, evul mediu i RenWerea au ajuns a se contopi. W. BAZA ECONOMICA A RENASTERII

Nici nu se putea ajunge la un alt rezultat, atata timp cat Rena§terea a fost considerata numai din punct de vedere artistic 0 literar. Umanismul 0 arta sunt, fdrä indoialg, träsäturile cele mai

www.digibuc.ro

35

PROBLEMA RBNASTERII

caracteristice ale Renasterii, dar, In vieatdunui popor, care e adevaratul purtator al oricarei culturi, arta si literatura joaca un rol mai

putin insemnat decat se crede. In al doilea rand, cultura însài e produsul anumitor conditii generale si al unei structuri sociale determinate. Inflorirea artei, rafinarea personalitatii, largirea culturii umaniste sunt fenomene de ordin secundar, produse accesorii, rezultate ale unor fapte de altä natura. Conditiile de ordin natural si material, economic si social au exercitat i aici o influenta covarsitoare, dela care trebue sd porneasca orice explicatie. Or, in aceasta privinta, cercetarile au ramas la suprafata. Devi studiile lui Schmoller, Sombart, Davidson, Ehrenberg,

Strieder, Villari, Volpe, Caggese, etc., au aratat insemnatatea transformarilor economice pentru inceputul epoch moderne in deosebi, a ivirü capitalismului, urmasii lui Burckhardt au continuat sa vada in indivualism calitatea dominantä a Renasterü, motivul unic, a carui manifestare au urmarit-o in toate domenüle de activitate : arta, literatura, filozofie, moralä, religie i politica.

Dar ei nu si-au pus intrebarea, daca acest individualism nu e el insusi produsul unor forte mai adanci si al unor conditii de existenta deosebite. Pentru ca o noua mentalitate sa.* se afirme, era nevoie ca piedidile, pe care conditiile medievale de vieata le opuneau liberei desvoltdri a personalitätii, sa fi fost inlaturate. aceste conditii au fost realizate pentru prima data in orasele comerciale i industriale ale Italiei, ale Tarilor de Jos si ale Germaniei meridionale, in primul rand la Florenta. Aici se creeaza, mai întâi o vieata economica independentà de suzeranitatea feudall, care nu mai urmareste exclusiv indestularea nevoior cormnitatii, ci produce pentru piata, pentru vanzare si are ca stimulent castigul personal. Din randurile meseriasior i negustorior, care reprezinta noua forma de productie, se tidied, Incepand cu secolul al 3*

www.digibuc.ro

36

RENA$TEREA $1 REFORMA

XIII-lea, o categorie de capitalisti care organizeazd industria comertul pe baze noui i formeazd o noua clasä de oameni energici, intreprinzdtori i färd scrupnle. Nu e o

simpld intâmplare cà Renasterea incepe, in Italia, odatd cu desvoltarea comunelor si a burgheziei, care pun capät regimului feudal si stdpânirii imperiale, si se sfdrseste cu stabilirea sapânirii spaniole asupra peninsulei. Renasterea italiand coincide eu epoca de suprematie economicd si de independentd politicd a Italiei. Principatul absolut (Signoria), in care Burckhardt vedea fenomenul caracteristic al politicii italiene, n'a fost decât simptomul de desagregare si de decädere a institutiilor comunale, in cadrul cdrora s'a desvoltat societatea Renasterii.

Vieata politicd a Renasterii a fost gresit inteleasd de Burckhardt si de continuatorii sài. Ei n'au vdzut in lupta dintre Ghibelini i Guelfi decât manifestarea temperamentului individualist al Italienilor, pe când, in realitate, Guelfii reprezentau, impotriva nobililor ghibelini, burghezia comerciald i industriald care ndzuia spre putere si care, pretutindeni unde a cucerit pu-

terea, a sfärâmat far/ mila legturile dintre oameni, ordinea economicd patriarhalä, sentimentalismul religios i entuziasmul

cavaleresc, pentru a nu läsa altd legdturd intre oameni cleat calculul rece i necrutatoarea platd in bani. Burghezia a supus orasului satele i in locul economiei naturale, in care necesitdtile populatiei erau limitate la produsele locale, a creat noui necesitdti, care nu puteau fi indestulate decât cu produsele tarilor celor mai

indepdrtaZe. Rdspunzänd acestor nevoi, comertul international se desvoltd i formeazd o clasd de oameni indräzneti i intreprinzdtori, care inlocuesc nobilimea feudalá i iau in mânä conducerea vietii economice i politice.

www.digibuc.ro

PROBLEMA RENA*TERII

37

In Anglia, Franta i Spania, burghezia a centralizat mijloacele de productie i a fd.cut din teritoriul acestor tdri o unitate economica. Consecinta fatald a acestor transformdri a fost concentrarea politica formarea primelor monarhii moderne unificate.

Italia si Germania, din cauza tendintelor divergente ale principalelor centre economice, au rdmas impartite inteo sumedenie de principate i republici comunale §i nu s'au putut constitui ca state

unitare. Tendintele de unificare au fost mai slabe deal cele de descentralizare.

In fata Germanilor, Francezilor, Englezilor, Spaniolilor Arabilor pe care-i exploatau, negustorii §i. bancherii italieni au putut sd se simtä frati, oricare ar fi fost locul lor de origind. Sentimentul

unitätii s'a manifestat, cu toatd diviziunea politicd, in rdspandirea cuvantului Italia, pe care Inocentiu al III-lea, incl. din 1200, 11 propune tuturor locuitorilor peninsulei ca un simbol de unire impotriva agresorului german. Italia mia a lui Petrarca imbogdtegte rezonanta sentimentald a cuvântului prin toate resursele artei, iar umanigtii, in frunte cu Machiavelli §i Guicciardini, precizeazd notiunea prin referinta la trecut gi la exemplul marilor monarhii vecine.

Dar contiinta nationald a Italiei n'a fost destul de puternicd pentru a invinge particularismul diferitelor republici i principate care o compuneau §i a le uni in fata ndvdlitorilor strdini.

Florentinii, care dintre toti Italienii au atins cel mai inalt grad de desvoltare culturald i nationald, preferau sA ajungd gub sta.pânire strdind decdt sA accepte suveranitatea altui stat italian.

Particularismul a fost mai puternic cleat sentimentul fiindcd, economia italiand era organizatd pe baze particulariste antagoniste. Interesele esentiale ale Venetiei erau in Orient, .ale Florentinilor in Franta i in Regatul napolitan, ale Genovezilor in Orient gi in Spania, ale Milanezgor in ElVetia, Germania

www.digibuc.ro

RENA5TEREA SI REFORMA

Spania, ale Papior in toatà lumea catolia. Iatä dece, in marile confiicte internationale care incep cu expeditia lui Carol al VIII-lea (1494), Italia divizatd oferd spectacolul haotic al unui mare popor care se pierde in intrigi, trädari i crime. « Crima ca opera' de arta" », in care Burckhardt vede altà manifestare caracteristied a individualismului italian, nu e cleat consecinta acestei

srd§ieri interne, care ia politicii italiene orice claritate i orice justificare superioarà. De ce ar fi mai moral sa lupti alaturi de Venetia impotriva Imperiului, cleat ablturi de Milano impotriva Frantei ? De aceea condottierii trec din tabärd in tabärg färä a avea sentimentul cà savar§esc un act de tradare de tard. Particularismul local, care-§i are7temelia In particularismul economic, explica. i slabiciunea Italiei din ;timpul Rena§terü. Instinctul politic i interesul pasionat al Italienilor pentru problemele de organizare a statului i pentru ceea ce prive§ter:raporturile dintre oameni se explia nu prin « geniul national », ci prin conditiile de existentá ale republicilor comunale, in care toti cetätenii erau chemati s5, se pronunte asupra problemelór de rezol-

virea ca.rora depindea prosperitatea sau ruina fiecdruia dintre Florentinii puteau spune, cu Machiavelli, a « iubesc statul mai mult deck sufletul Mr », fiindel superioritatea Mr material:a', intelectuala i artisticà nu se datora vechilor institutii medievale, Imperiul i Papalitatea, ci Republicii florentine. Spiritul laic, realist O. practic, care deosebe§te omul modern de omul medieval, e produsul acestui mediu §i nu al culturiCumaniste. Literatura clasicá ar fi ramas i mai departe Met% moartä, dacà spiritul pozitivist, care s'a desvoltat in republicile italiene,:exact ca in republicile grecgti, nu i-ar fi insuilat o nouä vieaà.Jn dorinta fauri un nou ideal de vieata, mai in armonie cu Mr de

timpului, Italienii Rena5terii s'au intors spre antichitatea

www.digibuc.ro

PROBLEMA RENAMRII

39

clasicd si au gäsit In operele ei programul de gândire i actiune, modelul de urmat i o noul conceptie de vieatd, tocmai fiindcd le-au cdutat si le-au simtit nevoia. Antichitatea clasicd fduri-

toare a spiritului modern e un contrasens : nu antichitatea a format spiritul modern, ci maturitatea spiritului modern a descoperit antichitatea. De asemenea limba populard, care constitue

fard indoiald afirmatia superioard a geniului national si principalul instrument de culturd al fiecärui popor, nu e creatia urna-

nistilor, ci a poporului. Capitalismul care a unificat teritoriul, a centralizat mijloacele de productie si al concentrat populatia sub o singurd directie, a creat conditiile indispensabile pentru desvoltarea i unificarea limbii i pentru trezirea constiintii natio-

nale. Aparitia capitalismului a fost conditia prealabild a oricärei desvoltdri culturale superioare, i observatia aceasta se poate verifica in toate tarile, unde a apärut capitalismul. Dacd Renasterea s'a desvoltat mai de vreme si mai strälucit in Italia, ea nu e un fenomen exclusiv italian. Fenomenele ei caracteristice s'au produs In toate tdrile occidentale, unde capitalismul a creat o puternicd societate burghezd. Punând la baza expunerii noastre principiul el marile trans-

formäri care au pregätit epoca modernä se datoresc aparitiei capitalismului, putem, pentru comoditatea i claritatea expunerü, sà vorbim de Renasterea politicd, intelectualä, artisticd, moralä religioasd. Nu trebue lush* sd uitäm nici o clipd cd acestea sunt efectele secundare ale fenomenului central, care e nasterea capi-

talismului. Renasterea economicd, datorità aparitiei capitalismului, a produs conditiile materiale si morale pentru emanciparea

spiritului in toate domeniile de activitate, politicA, stiintificd, literard artisticA i religioasd. Cum a spUs-o Halvan Koht, Rena-

sterea e vieata intelectuall a unei societriti noui

www.digibuc.ro

CAPITOLUL II

RENASTEREA ECONOMICA Not kennt kein Gebot

Societatea medievald era intemeiatà pe o ordine statica, in care locul fiecArui orn era fixat de naturá si de Durnnezeu, i sanetionat de Biserica. Incercarea cuiva de-a se ridica peste conditia sa constituia un act de revoltä contra ordinel instituite de Durnnezeu.

Centrul de greutate al vietii medievale era la lark i principiul intregii activiati economice era indestularea nevoilor locale. Conditia oamenilor era legatâ de pämânt, aproape unica avere a timpului. Cine avea pdmânt era liber í puternic, cine n'avea

pamânt era la discretia aceluia care avea. 0 infimd minoritate de mari proprietari, laici i ecleziastici, posedând aproape totalitatea pâmântului arabil, detinea puterea socialä i autoritatea publicä; restul populatiei, plugari si meseriasi, erau redu§i la conditia de serbi. Societatea feudald nu cunostea deck douà ease: nobili i serbi. In evul mediu, vieata economicd era subordonatä principiului indestuldrii nevoilor elementare de hrand, ImbrAaminte i locuintä, adia de subsistentd. Circulatia averior i schimbul ,de mdtfuri

www.digibuc.ro

RENASTEREA ECONOMICA

41

erau reduse la minimum. Fiecare mosie tindea sà produa toate lucrurile de care aveau nevoie locuitorü de pe ea. Seniorul însui nu cumpdra din afard cleat câteva articole de lux, ca : stofe fine, coloniale i aromate, aduse din Orient. Dar id raport cu totalitatea activitätii economice a vremii, comertul reprezenta o ramurd neinsemnatd. Idealul, foarte aproape de realitate, era autarchia fiecdrei In acest regim, productia era riguros subordonatd consumatiei. Cantitatea produselor se mdsura dupd nevoile fiecdrui grup social, iar nevoile persoanelor care constituiau grupul, dupd conditia lor sociald. Seniorii aveau dreptul la o existentd largd, independentd si färd muncd, i, in adevdr, ei duceau o vieatd de placeri, cheltuiau fat% socoteald, i n'ajungeau niciodatd sd-si acopere cheltuelile. Serbii, dimpotrivd, erau siliti sd-si câstige traiul cu sudoarea fruntii sd-si potriveascd nevoile dupd cantitatea de produse disponibile. Dar, cu toatd deosebirea de conditie si de trai care-i separa, nobilii

serbü se asemdnau prin mentalitatea lor economia : i unii altii nu urindreau deat indestularea nevoilor bor. Intreaga organizare economica a evului mediu e subordonatd ideei de subsistentd.

Din sfera vietii rurale, ideea de subsistentä ca scop al activitatii econonomice s'a intins i asupra oraselor medievale. Ca si plugarii, meseriasii i negustorli nu muncesc deck Wt cât trebue

pentru aji intretine familia, potrivit cu conditia lor sociaiä. Industria i comertul nu cunosc Inca puterea de expansiune care

rástoarnä toate piedicile din cale, ci se mdrginesc sà satisfaa un anumit nivel de necesitäti, determinate de ideea de subsistentd.

Rostul meseriei, in conceptia medievald, era sd asigure traiul aceluia care o exercita, iar rostul corporatiei era sa vegheze ca nicio meserie sd nu incalce sfera altei meserii. Meseriasii

www.digibuc.ro

42

RENASTEREA $1 REFORMA

care cdutau sd-si sporeascd necontenit castigul erau o exceptie, i ndzuinta lor era in contradictie cu etica medievald. Regula generald era ca atat tdranii cat si meseriasii sà se multumeascd cu castigul care le asigura traiul. Urmarea a fost ritmul extrem de lent al vietii economice. Timpul

n'avea nicio valoare Inteo societate astfel organizatd. Munca se fácea fdrd grabd, fàrà sfortare, färd inventie, fiindcd niciun motiv nu indemna la o productie cat mai mare, sdvarsitd in termen cat mai scurt, pentru un castig cat mai mare. Oamenü lucrau incet, du/A procedee traditionale, asa cum au apucat din bdtrani, considerand orice inovalie ca un act neleal sau primejdios. Traditia exercita o autoritate suverand asupra societätii medievale. Inertia, tembelismul i neprevederea, asa de des imputate omului medieval,

sunt produsul conditillor sale de existentd. « Cu cat e mai putin desvoltat omul, cu atat acceptd mai usor forta modelului, traditiei, autoritdtii, sugestiei Pentru aceleasi motive, omul medieval cduta sd-si procure inainte de toate rágazuri. Pasiunea i interesul pentru muncd lipsind, orke prilej de sdrbdtoare era binevenit. De aceea calendarul medieval cuprindea aproape tot atatea sdrbatori, cate zile de lucru. Idealul medieval era repaosul inteo vie*. asiguratd. Forta care a transformat repaosul in neliniste, inertia in activitate, tembelismul in geniu calculator si ambitie nepotolitd, forta care a inlocuit o ordine staticd cu alta esential dinamicd

si a transportat dela tard la oras centrul de gravitate al vietii forta care a aruncat in aer toate ingrddirile societatii medievale a fost capitalismul. Incepand cu secolul al XI-lea, regimul economic intemeiat pe proprietatea agricold e Inlocuit treptat de altul intemeiat pe credit si pe bani. In secolul al XIV-lea, capitalul mobiliar e

www.digibuc.ro

RENASTEREA ECONOMICA

43

destul de insemnat pentru a organiza un nou sistem de productie care transforma conditia producatorilor i, prin aceasta, intreaga

« Secolul al XIV-lea, spunea Michelet intr'una din formulele lui sintetice, e Inceputul domniei aurului ».

De unde vine acest capital care contine In el puterea de a revolutiona lumea ? Din comertul mare, din comertul bancar 0 din industria mare. I. COMERTUL MARE

Werner Sombart a explicat formarea marilor averi burgheze prin acumularea rentei funciare i prin indeletnicirea marilor

proprietari feudali cu comertul. Teoria aceasta n'a fost Insd acceptata de economi0i.

Fiii mezini ai fandliilor nobile au putut intra In comert, dar cu singuranta n'au adus capitaluri. Pe de alta parte, cercetarile particulare fa:cute In centrele cele mai insemnate ale precapitalismului, la Augsburg, Florenta 0 Venetia, au dovedit ca marile averi burgheze provin din comert i anume din comertul mare, care s'a desvoltat in unele ora§e favorizate de imprejurari. Co-

meru1, nu renta funciara, a permis acumularea marilor averi burgheze care au pus bazele capitalismului.

Un alt izvor al capitalului a fost c4tigul realizat din stallgerea ddrilor 0 din exercitarea unor meserii privilegiate. Argintarii i aurarii se serveau de o materie prima scumpa, care implica posesiunea unui capital insemnat. Negustorii de pe0e din Tarile

de Jos trebuiau de asemenea sa dispuna de capitaluri pentru aji procura corabiile de pescuit. La fel stau lucrurile cu negustorii

de coloniale, de aromate 0 de stofe, care opereaza cu marfuri de valoare. Din mijlocul acestor meseria0 i negustori s'au ridicat,

www.digibuc.ro

44

RENA$TEREA 1 REFORMA

dupa o genera* sau doua, organizato ru i purtAtorii comertului mare. Negustorii imbogatiti din comert §i-au investit apoi capitalul in mine i in afacerile principilor laici §i ecleziastici §i au realizat beneficii enorme. A§a s'a constituit capitalul, ca izvor de ca§tig independent de pamant §i de munca. Industria miniera a jucat, in economia germand din secolul al XV-lea, un rol atat de insemnat, incat s'a pus intrebarea daca averile mobiliare pe care s'a intemeiat precapitalismul german

n'ar putea fi explicate prin venitul minelor. Iacob Strieder a aratat ca cine voia sa se ocupe cu exploatarea minelor sau cu vanzarea produselor miniere trebuia sa fie deja In posesia unor capi-

taluri considerable. Industria miniera a contribuit la marirea unor capitaluri deja existente, dar nu la formarea acestor capitaluri. i in acest domeniu rairiane valabila propozitia lui Strieder # La inceput a fost comertul ». Na§terea capitalismului se confunda cu rena§terea comertului. Incepand cu secolul al XI-lea, vieata economica se invioreaza §i comertul ia din nou avant. Ora§ele italiene : Amalfi, Bari, Venetia, care recuno§teau autoritatea Imperiului bizantin, intretineau cu Bizantul un comert activ, pe care Arabii 1-au stanjenit, dar nu I-au putut impiedeca. Comertul maritim intretine in aceste

ora§e o populatie de marinari, de meseria§i

§i

de negustori,

§i desvoltd o clasä de negustori bogati §i indrazneti, care îi intind operatiile asupra intregului basin oriental al Mediteranei. Vene-

dupa ce au curatat Adriatica de pirati §i si-au asigurat ie§irea libera in Mediterana, Intemeiaza baze navale §i statiuni comerciale in toate punctele dominante ale Imperiului bizantin. In 1082, obtinand scutirea de impozite §i de vami In tot cuprinsul Imperiului, Venetienii i§i asigura o situatie privilegiata chiar §i fata de Bizantini.

www.digibuc.ro

RENA$TEREA ECONOMIC&

45

In acelasi timp, Genova si Pisa smulg Arabilor suprematia Mdrii Tireniene. Insulele, a cdror posesiune le garanteazd aceastd suprematie, cad una cd.te una in mâinile crestinilor : Sardinia In 1022, Corsica in 1091 si Sicilia intre 1058 si 1090. In 1052, Pisanii Genovezii forteazd intrarea portului Palermo si distrug arsenalul arab, apoi vin in Orient sd conteste Venetienilor monopolul comertului oriental. Cruciatele au dat un nou i decisiv impuls d.esvoltdrü oraselor

italiene. Pisa, Genova si Venetia au finantat, echipat si transportat cetele de cruciati in Siria i Egipt, iar dupd intemeierea statelor crestine din Asia Micd au continuat sd le aprovizioneze. Dar cruciatele n'au oferit negustorilor italieni numai noui ocazii de castig, ci le-au permis sà evite piata bizantind i sà restabileascd relatiile directe cu Orientul. Inca. din 1098, Genova primeste, pentru serviciile flotei sale, dreptul de a intemeia pe coasta Siriei o statiune comerciald ; in 1104, colonia genovezd din Acca obtine dela regele Baldovin un cartier intreg i insemnate privilegii comerciale. Exemplul ei e urmat de celelalte orase maritime itafiene care, incepând cu secolul al XII-lea, îi stabilesc

Smile Life

When life gives you a hundred reasons to cry, show life that you have a thousand reasons to smile

Get in touch

© Copyright 2015 - 2020 AZPDF.TIPS - All rights reserved.